Le livre du Refuge - Cântec Românesc

Sub un cireș, în tăcere, am deschis această carte. Nu știam la ce să mă aștept. Un mesaj, spunea autorul. Nu o carte sfântă. Nu un manifest. Doar un mesaj.

Și am început să citesc.

Capitolul după capitolul, ceva s-a deschis în mine.

Sursa. Limba. Martorul. Copilul. Tatăl. Mama. Fratele. Celălalt. Crăpătura. Strigătul.

Nu sunt cuvinte mari. Nu sunt teorii complicate. Sunt lucruri simple. Lucruri pe care le-am uitat, alergând după chimere.

Am plâns.

Nu de tristețe. De recunoaștere. Pentru că am văzut în aceste pagini ceea ce știam deja, dar pe care nu mai îndrăzneam să-l simt.

Crăpătura care devine trecere.

Strigătul care cere să fie auzit.

Trupul care poartă totul, în tăcere.

Focul care arde, nu pentru a distruge, ci pentru a lumina.

Această carte nu te va salva.

Nu îți va da răspunsuri perfecte. Nu îți va promite fericirea. Nu îți va vinde nimic.

Dar te va aminti că ești viu.

Că ai o crăpătură, și că e în regulă.

Că ai un strigăt, și că merită să fie auzit.

Că ai un trup, și că merită să fie iubit.

Că ai un foc, și că merită să fie oferit.

Este o carte pentru cei care caută.

Pentru cei care au uitat ce caută, dar simt că lipsește ceva.

Pentru cei care plâng fără să știe de ce.

Pentru cei care au o fisură pe care timpul nu a închis-o.

Pentru cei care speră încă, în ciuda tuturor.

Am citit această carte sub un cireș, și ceva în mine s-a schimbat.

Nu dramatic. Nu brusc. Dar ceva s-a deschis. O ușă. O fereastră. O respirație.

Și acum îți ofer această carte ție.

Nu pentru că este perfectă.

Ci pentru că este adevărată.

Refugiul este deschis. Nu își va închide niciodată complet ușile.

Intră, dacă vrei. Citește. Respiră. Simte.

Și dacă o singură frază rezonează în tine, atunci această carte și-a atins scopul.

🌸